Andreea Roxana Ghiță - “rupe bucăți din mine“
*
despre iubire şi suferinţă se scrie
se tot scrie şi se va tot scrie
pentru că nu-i aşa
toată lumea trece prin asta şi oricât de diferit ar fi
e relatable
poezia nu e doar despre despre despre
e
viaţa care nu devine niciodată mai frumoasă
dar măcar mai relatable
te simţi mai puţin străin când mergi noaptea pe drum
şi din tufişuri sare un câine prietenos care te însoţeşte
chiar dacă tu nu ştii unde mergi şi cred că
asta e poezia un câine blând fără stăpân
care alege să stea pe lângă oameni
încă
salată de fructe
nu deschide ochii
frumuseţea nu te lasă să fii aproape
usturimea ochilor bucăţele de sare
focalizare prin imagini poligoane
cu tăişuri curate cândva
am fost în colţul din care ţineam frumuseţea în mâini
& se sfârşea
suprafeţele se înghit ca paharele de plastic răsturnate sincron
de sus e frumos dar & trist
în lumină
în mişcări ample
stai la suprafaţă când te agiţi totul se umple
de lichid coroziv incandescent
eşti sub forma clară a lucrurilor nu vezi
un gândăcel se plimbă pe un bec & lumea pare mare
mă plimb prin cameră & lumea pare un orificiu mic aspirator de lumi mari
şopârla iese de la umbră la soare
eu intru de la soare la umbră
lumina înseamnă exterior înseamnă
invers o cupă care adună scurgerile noastre de
memorie - câmp betonat
ideal e să nu te îndepărtezi aşa & să îţi îndrepţi spatele forţat
secreţiile tale te vor ridica mereu din corp spre consecinţe
ştii nu există sfârșit complet fericit
tot ce se termină e libertatea de a fi legitim şi puţin trist
& depărtarea e mirosul de pe o batistă îmbibată-n porii tăi
& salinitatea creşte
ce bine că lumea mai poate fi cinematică dacă eşti puţin damaged
mergem acasă şi ne spălăm pe dinţi
nu ne plac resturile le scobim agresiv ca pe nişte organisme
străine încarnate sub piele
eternitatea nu pare decât un loc luminat artificial
în care ne spălăm pe dinţi cu sare grunjoasă tot timpul
în lume sunt locuri în care poţi să te regenerezi visceral
ca o coadă de egernia la soare
mângâieri care fac să-ţi crească perechi de ochi sensibili
ca ciupercile sub pom
ştiu că nu vrei să te întorci pentru că există şi antiuman
gloanţele sunt făcute special pentru moarte
în noi mecanismele de autodistrugere sunt mici & de forme diferite
se propagă călduţ
sângele devine o ancoră care şopteşte parşiv
ai ajuns
ţesuturile înfloresc direct uscate
& toate astea apar doar la lumină
& mie îmi e cald dar nu vreau să plec
pielea mea se decojeşte sunt crudă sunt fresh
n-am sâmburi
& sfârşitul e un zâmbet provocat ca o reacţie autoimună
anatomie patologică
dacă o să nasc vreodată
o să nasc la polizu
rupe bucăţi din mine
lângă semnul h spital de peste drum
& îmi voi duce copilul la mc pentru că
nu o să avem niciodată mc acasă
rupebucăţidinmine
momentan am o tumoare suspectă
& de ce nu se ştie niciodată dacă un copil
e malign sau benign
rupe bucăţi din mine
sunt sigură că oamenii se pot împărţi în aceste două
mari categorii
& ştiu
că toţi oamenii maligni nu sunt bolnavi
sunt boală
& ştiu că toţi oamenii benigni nu sunt sănătoşi
sunt de treabă şi kind
fix pentru că pot fi oricând opusul
dar nu o fac
rupe bucăţi din mine
ce e mai frumos ca o bucată din tine pusă într-un borcan
despre care nu ştii nimic
decât că te-ar putea omorî
ce e mai frumos
ca toţi oamenii pe care îi porţi cu tine ca pe nişte bucăţi de carne
despre care nu ştii nimic
decât că te-ar putea iubi
decât că te-ar putea omorî
rupe bucăți din mine
veniţi lângă mine oamenii mei benigni
hai să ne radem în cap & să dansăm în jurul borcanelor
cu probe din noi
& să facem turul lumii în fustiţe din frunze binefăcătoare de pătlagină
să pupăm pe toată lumea pe căpşorul chel & pe unghiile tăiate
să facem greva foamei ca să mai rămână ceva şi din oamenii mâncaţi de
malignii care au secte & rugăciuni culte & puşti
săbii & bani partide politice & ură cruci & apă sfinţită & carne multă pentru grătare
multă carne pentru grătare
rupe bucăţi din mine
ziua în care am aflat că am o tumoare
a fost ziua în care mi-am pus mâna pe frunte şi m-am imaginat
cheală nesfârşită
nu am spus nimănui nimic & am mers la mc
ca să-i dau tumorii mele un mc puişor şi nişte chili cheese nuggets înainte
să dispară
rupe bucăţi din mine
mi-am tratat tumoarea
ca pe un puşcăriaş înaintea execuţiei
& nu m-am gândit deloc la moarte
m-am gândit la oameni & la tumori
& nu am mai văzut niciodată diferenţa dintre noi
dar unii suntem maligni & alţii benigni
rupe bucăți din mine
câţi ani aveţi? mulţi înainte
mulţumesc la revedere
