Vlad Udrea
abur
Ace intră secvențial, unul după altul, parcă deplasate de pistoni;
Când vrei să crești nimic mai puțin agresiv decât mașina de cusut;
Dintre oamenii-fiare și dinți de zeu
am răzbit organic, mândru.
răzbunarea din dragoste e cea mai frumoasă formă de iubire,
câinele care mușcă mâna ne fascinează
ura îmi întinde noaptea ca o hiperplazie
obișnuiam să las pumnii moi fix înainte de impact
(scădea ceva în tine și nu puteam să mă mișc de frică)
empatia înseamnă că în spatele zâmbetelor e un ticăit sinistru;
când paharul se umple ca să rămâi în viață strânge degetele
e timpul sac de box, mânuși, gong, haide.
sunt un corp de zugrav lângă pereții proaspăt pocniți,
pupilele sunt complet relaxate când nu e lumină,
metafizica deviantă e cea mai atractivă formă de gândire;
după căldura simțită în piept urmează abur.
stau în microagresivitatea obișnuită.
unii își colorează unghiile în negru
Pot să descriu toată cultura alt în 2 cuvinte
Lumea e un angrenaj murdar cu dumnezeu în mijloc,
mă uit la el cu dinții strânși și o cârpă
pielea
mi-e mărturie haotică
a măsurii cilindreei interne
Ancore
90 de lei 3 metri pătrați
să ții aproape e o muncă la fel ca oricare alta,
am nevoie de cineva pe care să îl țin aproape,
cimitirul Ghencea nu poate da îmbrățișări.
cimitirul Ghencea aude tot ce zic când trec pe lângă el,
un gigant etern cu brațele pietruite.
înțepat de pași, de pomi, de pietre de mormânt;
se uită la mine cu ochii mari, lacomi,
ca la o nevoie apocrifă,
Se ridică în brânci
întinde brațele, umed,
oasele ies din carne
cu fiecare mișcare,
i se văd printre coaste,
sunt ca prinși în blistere,
urăsc colcăitura, viermii
Nu te apropia.
nu te apropia
în primele minute după vis apare disocierea,
pentru ancorare se folosesc amintiri
un septembrie viu îmi scria în palmă;
elevii fac tatuaje de cerneală,
Călugări șterg de pe un palimpsest.
O fată vede cizme expuse pe ciment,
artă post-punk impromptu,
ținte, beton și clarobscur
mă ridic dintre cearceafuri
încă e cald
îmi simt oasele trosnind, îmi plăcea
vitamina C în ierni cernite,
lămâi reci ca pentru limonadă
beau cafeaua caldă sorb infantil.
urechile se ciulesc, prind un sunet.
"vremea azi"
la radio zic 10 grade dimineața.
iubirea susură ca dintr-un ibric;
ne întărește, așteaptă sublimarea,
cu liniștea detașată cu afecțiunea
a două drepte paralele;
dacă mă apropii prea mult mă desprind
ca o capsulă într-un blister
