Iulia Stoichiț: ”nu m-a învățat nimeni cum să mă transform într-o cană pe care să pui buzele”


Iulia Stoichiț Is a sad, sad lesbian without having had an actual girlfriend. Pe o notă serioasă, dar nu la fel de lacrimogenă, e profă de română în Brașov, e studentă din nou, la facultatea de psihologie, și a debutat în volum în 2022 („BoJack is Payne” - Casa de pariuri literare). Pe o notă narcisiacă și autoironică, e cea mai bună poetă lesbiană după Sappho și oamenii se simt intimidați de ea because of her big dick energy (uneori și femeile, dar pentru că e inteligentă, conform feedback-ului primit).


În poemele pe care ni le-a trimis, Iulia Stoichiț recompune din elemente disparate parcursul emoțional al unor relații romantice. Relații? Romantice? În 2023 e greu să mai folosești acești termeni fără să te gândești de două ori înainte. O lume complicată va naște numai iubiri complicate. Despre aceste iubiri complicate scrie aici Iulia, despre ambiguitate, speranțe deșarte, lesbofobie și multe altele pe care vă invităm să le descoperiți printre rândurile de mai jos.


Cum m-am mutat un an în Tilbrug pentru tine

Ziua în care am ajuns

îi iau pe ai mei în brațe

pentru ultima oară în brațe

și trec de controlul pașapoartelor

anxietatea și entuziasmul

trag de mine în direcții opuse

vorbim pe insta

ne tot trimitem memes

ne smiorcăim că ne e dor

una de alta/altul

(au trecut 3 luni

de când ne-am văzut irl

ultima oară)

nu-ți spun nimic despre cum

m-am decis să aplic pentru

un semestru de Erasmus în Tilbrug

(o discuție avută în treacăt

despre cum ar fi să plec

cu bursă Erasmus un an

să vin în Tilburg special pentru tine

dar ai spus să n-o fac special

pentru tine să aleg ce oraș vreau

nici măcar nu trebuie să fie Olanda

oricum vrei să pleci din Tilbrug

după despărțirea de Alice)

vreau să ai cea mai mare surpriză*

vreau să tremuri

vreau să ai cei mai mari ochi

mari ca un personaj dintr-un anime

vreau să-ți scape din mâini

orice ai avea să se facă țăndări

vreau să să-ți duci mâna la gură

și să te uiți la mine

la fel cum ai făcut-o

după o partidă de sexting

când te-am întrebat on the spur

of the moment if you wanna

be my girlfriend

(deși încă erai cu Alice)

m-am calmat dupa-aia

și ne-am adus cu picioarele

pe pământul nostru virtual

de pe instagram


te mint de câteva luni

și nu-mi place

ultima săptămână a fost horror

cum să nu-ți zic că

o să studiez psihologie un an

în aceeași universitate

în care ai studiat filozofie

cum să nu-ți zic că de-abia

aștept să trăim un an

ca un cuplu să avem grijă

împreună de your stupid orange cat

cum să nu-ți zic că

atât de mult îmi doresc să fiu cu tine

îți spun că n-o să am semnal

niște ore că merg cu ai mei

pe niște coclauri nu zici nimic

inima decolează înaintea avionului

ea a ajuns deja la tine

trupul s-a pierdut la bagaje

trebuie să aștept să-l recuperez


babe, can you make me a pornstar martini?

babe, ți-l fac, dar cine îl va bea?

cum cine? eu

hahaha funny

what’s so funny?

și eu îmi doresc să fii aici,

dar nu ești

pinky promise că eu îl beau

tu doar fă-l

I’ll indulge you just because

you’re my favorite pornstar

intru în restaurant

te caut din priviri

te găsesc la bar

ești atât de concentrat

and in the flow

simt cum te iubesc

și mai mult

și mă întreb cum e posibil

e gata pornstar martini-ul meu?

nu reacționezi

te mai întreb o dată

mai tare

mai tare

MAI TARE


îți ridici ochii

mă vezi

nu înțelegi

probabil zâmbesc ca proasta

îți explodează shakerul în față

cocktailul ajunge pe tine

pe bar pe jos

(lowkey, voiam să se întâmple asta

ca să pot să te iau la mișto dupa-aia)

you’re a hot mess

și vreau să ne futem acum

în baia restaurantului

(baia din care mi-ai trimis

o grămadă de nuduri

cu sânii tăi)

râd de cum nu ai nicio reacție

(mi-e puțin frică

că e șoc și groază pe fața ta)

râd pentru că nu știu

ce altceva să fac


you’re here. You’re actually here!

n-am zis că eu îl voi bea?

nu cred că mai am…

mă săruți și simt niște

fructul pasiunii pe buza ta


Ziua în care am plecat

sunt la cursuri la psihologie

profa care ne predă

se ocupă și de mobilitățile Erasmus

ne povestește despre țările

și universitățile pe unde

au mai fost foști studenți

când aud numele de Tilburg

devin atentă

„din păcate, nu mai puteți merge

într-un stagiu Erasmus în Tilburg

am avut 2 studenți care au fost

unul din ei a luat numai note mari

celălalt a picat toate examenele

din cauza asta, Tilburg nu mai vrea

să audă de studenții de la Brașov”


asta ar fi devenit motiv de revoltă

dacă mai eram împreună

(dar nici nu am fost vreodată oficial)

dacă mai locuiai în Tilburg

(dar probabil te-ai mutat în Portugalia

așa cum îți doreai când erai acolo

în vacanță și încă mai vorbeam)

dacă am fi ajuns să ne vedem

in real life


Lipstick stains

we’re on a non-date date

(amândouă avem parteneri, cică) 

mergem la restaurantul vietnamez 

ești nemachiată 

te-ai trezit cu puțin timp înainte să ne vedem 

îți zic că arăți bine oricum 

îmi iau un ceai verde vietnamez 

îl primesc cu un ceainic și o ceașcă transparente 

„îmi place când o femeie lasă

urme de ruj pe marginea cănii” 

ale mele abia se văd  

poate chiar am ruj bun 

prima dată când fac o poză 

e la o scrumieră plină de chiștoace 

pe care ai lăsat rujul tău 

eram în Tipografia 

mersesem s-o vedem pe Nora Iuga 

nu ți-am trimis poza

a doua oară e cu cana ta verde 

de când am fost prima dată la tine 

să iau cadoul de ziua mea 

avusesem ultimele ore în Arte Plastice 

mi-ai făcut un ceai 

m-ai întrebat ce cană vreau 

m-ai întrebat dacă te las 

să-mi faci o poză pe film 

că-ți place cum arăt 

(poza aia a ajuns între timp

pe instagramul meu) 

am făcut poză cu telefonul la cană 

p-asta ți-am trimis-o 

m-am dat singură afară 

din apartamentul tău spre 7 seara 

următoarea e cu urmele rujului meu

pe dosul palmei tale 

ultima seară de iunie 

eram pe terasa profului tău 

(doar al tău, că n-a fost al meu) 

ne invitase să mai bem 

ție ți se făcuse rău 

de la stomac de dinainte de propunere 

dar tot ai vrut să mergem 

mi-am lipit ventuzele pentru a lăsa urme 

la fel cum ai lăsat în palma 

cu care ne-am ținut de mână pe stradă în acea noapte 

după ce m-am smiorcăit 

că nu m-am ținut niciodată de mână

cu o tipă pe stradă m-ai lăsat 

nu știu dacă pentru că eram pulă 

sau pentru că voiai să-ți reamintești senzația

ultimele poze cu urme de ruj 

sunt de când am fost la tine ultima oară 

„cred că te plac” atârnă între noi 

(am deja un poem despre

cum mi-am ținut respirația 

but we shall see de câte ori reușesc 

să rescriu același poem) 

ți-am lăsat iar urme de culoarea nude 

pe marginea paharului de șampanie 

pe care mi-ai adus-o de la Chișinău 

(am vrut s-o beau cu tine, 

dar mai mult eu am băut 

din cauza acidității 

pe care ți-a provocat-o la stomac) 

am și 2 poze 

cu chiștoacele de la țigările de lavandă + 

niște poze cu tine vorbind la telefon cu mama ta 

nici pe astea nu ți le-am trimis 

nu m-a învățat nimeni 

cum să mă transform într-o cană 

pe care să pui buzele și 

să lași urme de ruj pe mine


*simt cum deja lesbienele suspină și vor o iubită așa ca mine.
Previous
Previous

Rebeca Oanță: „nu calcula de câte cuvinte potrivite e nevoie pentru a trece și peste asta”

Next
Next

Diana Rusu: „de nedescris/ acum aș putea nedescrie orice/ dacă ar trebui“