Miruna Todor : „mama se teme de igiena ta surdă”
Recenzie de Clara Caradimu & Briseis Stan
Poezia Mirunei se simte ca o serie de secvențe care se desfășoară în logica unui film absurd, ce dezorientează și captează atenția cititorului deopotrivă. Imaginarul domestic (,,îți pui comprese din șosete ce mai demult tratau otita cu sare”) se îmbină cu unul hiper-violent (,,borăsc de la praf &-mi aranjez venele în orbite”), poeta reușind să trateze tema familiei într-o manieră memorabilă.
atunci când n-o să mai fie loc în rai, câinii se vor plimba pe pământ
pun cățelușii din pocketville
înapoi pe raft
borăsc de la praf
&-mi aranjez venele
în orbite
cel în rochie de măicuță
se roagă pentru mine
cu amărăciune-și roade buzele –
tata bea o dată, mama cumpără doi cățeluși
tata urlă o dată, mama colindă Selgrosul
după cățelușul lunatic
ce seamănă cu mine |
sub suflarea tatei zgarda se coclește
de atâta ură se umflă limba conjugală
de atâta ură
sub diafragma glacială cățelușul se topește
de atâta ură
*
la TV îți cauți un prieten în pocketville
la prima notă nu mai există ziua de mâine
din ochii mei ies palmele
umede ale mamei |
aștept să cadă cățeluși
precum serafimii din ceruri
tata ridică sticla
ce are fata asta
iar eu plâng neîncetat
iar eu plâng neîncetat
iar la prima notă nu mai există ziua de mâine |
E murdar în cartier - supa de pui se răcește
mănânci printre oase și conserve precum nu ar face-o
un cetățean bun
sunt pete pe altarul budei și mama se teme
de igiena ta surdă - dieta copilului pe moarte |
îți pui comprese din șosete ce mai demult tratau otita cu sare |
ghețarul dintre vene se topește, polarul nu va mai prinde încă o zi
băltoaca sunt orașul și primarul – solduri de medicamente
scumpe în șaluri de dantelă - nu vezi că nu am cruce la piept
mănânc cu lingura de lemn la bătrânețe
la bătrânețe cu diafragma peste capul patului arăt cu degetul
mă hlizesc latru supa de pui se re-încălzește
la masă stau cu mine vorbim în limbi Babel - nici dumnezeu n-a vrut să mă-nțeleg
cu mine sorbim turnuri și câmpii cu scheletul în cotul mesei
și arătăm cu degetul |