Viorela Strat - Poem colectiv realizat la ăiacupoezia, ediția de Halloween


 Viorela Strat - 24.09.1984, samsar/expert științe comportamentale: “mă pricep cuma instinctiv la cuvinte, primele povestiri și poezii le-am scris pe la 10-12 ani. vorbesc engleza germana și rusa. am studiat sociologie antropologie știinte politice, diplomație, administrație publică, psihanaliză. colaborez cu festivalul nostalgia, clubul interbelic, restaurantul linea closer to the moon, terasa indigen. Am lucrat și în hr dar prefer să fac combinații balcanice întru câștiguri financiare și experiențe de neuitat. Momentan am obsesia rafinării narativului si dorința de a-mi șlefui retorica. Mă fascinează arta ca expresie a inefabilului dar și ca modalitate de coagulare și solidificare a umanității înalte, cea bună :)))”


Hristos la morgă*

Ce viscere alambicate avea bunuțul nostru.

Domnul Iisus,

Se ridică în picioare și pleacă.

Dumnezeu.

Vecinul e mort de mult și cu muște la gură

Totul e un vis dintr-o altă simulare

Tensiunea, tandrețea corpului meu

În zori ce răsar, porii tresar

De atâta bucurie vie umplem camera de râie

O poezie scrisă la limita Giulești Crângași.

Spune-mi ce vise visezi

Când te vei trezi, stai să vezi

Drum scrum și urdori

În genunchi o să spui

Ca pui toate păcatele în cui.

Am o mască pentru orice eventualitate,

Nici cu spirt Mona nu mai ștergi nimic

Eu sunt un micro dezastru ecologic

E toamnă și e golden hour

Femeile se tund, se vopsesc, se alea

Câte kilograme aveți?

Era misogin omu la medicina muncii

Am privit pentru ultima oară digul epuizat de soare.

Cel mai magic moment e soțul meu, Luceafărul meu

Facem viața o poezie ca copiii.

Nucule ce frumos erai odată

Frunzele tale sunt acu pătate de culoare

Și vinul începuse să se dezbrace în pahare

Vreau să traiesc după principii sensibile ca păpădia sau bășina porcului

Îmi place Pacepa

Să vă faceti praștie în rate.

Urăsc pitipoancele pentru ca erau tot ce eu nu puteam sa fiu când eram mică

Să ne frecăm una de alta până vedem pe cine combina dj ul după

Să mă simt dorit când mă vreau uitat de lume

Condiția omului de nimic - sa îți fie dator universul pentru chestii pe care ai putea sa le faci.

Divorțul e rușinea e frica e libertatea

Ioana a sfidat moartea infantila

Sunt suma tuturor alegerilor femeilor din neamul meu

Nici mirosul gâtului sau câte alunițe avea nu mi-l amintesc

As prefera să cred ca azi e al nimănui

Stam amândoi pe bordură în fața liceului înconjurați de mii de oameni

Eu o fată ce dorește ce nu poate avea, tu ceva de neatins.

Am fost un obiect pentru tine, ma iubeai doar când doreai ceva.

Pentru el sunt numărul partenerilor mei sexuali

Pentru mine sunt cele 3 minute în care își dă drumul

La finalul zilei suntem 2 victime ce continuă să numere

Un singur om îmi poate ocupa toată încăperea sufletului

Te iubesc, nu vreau sa sune ca o obligație, ci ca o invitație.

Îți vezi data de obsolescență deasupra capului

A doua o sa fie aia despre sfârșit

Ca sunt curios cum iese

Deseori eșecul prinde mai bine decât victoria.

Nu mai am nici materie nici lumină sa îți umplu pofta de întunecime.

Poți vedea pisicile grase de olanzapină scurse prin canalizare.

Orice decizie latentă se uita la mine circumspectă

Ador, tot ce ma distruge la motor.

Am adunat tot între halat și palat

Hăul unei judecăți aspre

În cap confuzie și uzine de fabricat panică

Ultimul model de paranoie

Cum sa trăiești in voioșie și iubire când lumea te crede fraier?

Fericire vino și așează-te aici la o vorbă,

Și totuși vrea să plece…

Du-te să fuți pe cine vrei tu.

Un porumbel și-a scăpat excrementele pe umărul meu,

Sunt plină de noroc.

La 5 ani înmormântam râmele umflate cu apă,

Îmi e dor de zilele de Crăciun în care eram prioritate.

Pe cât de chelios e Dalai Lama pe atât de mult îmi pare rău

Am stat de vorbă cu un copil mic și lipsit de serotonină.

In clavicula răsar buze reci cu gust de fier

Discuțiile și jocurile noastre mi s-au lipit ca guma în păr

Artă neînțeleasă și freza de mango expirat de 2 sezoane.

Sa nu iau Concerta este contraproductiv.


*titlu dat de poezia studentei la medicină.

aici e un compendiu de crâmpeie de la seara de poezie ăiacupoezia, de Haloween - 31oct.2023.

Previous
Previous

Gabriel Mitan: „lăcrămioarele sunt ghiocei mai mici/ poate dragostea e fericire mai mică”

Next
Next

Xenia Negroae: „ignoranța este prețul pe care îl plătim pentru a putea coexista fără să ne strivim unii pe ceilalți”